Imagini care caracterizează MOLDOVA - un colţ de rai

[Vladislav Hrapov]

Rezumarea primului mesaj :

Vă propun să postaţi la această temă imagini care caracterizează Moldova ca un colţ de rai....
MĂNĂSTIREA JAPCA

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Gabriela.Lopotenco]

Cel de Sus a daruit Moldova cu o natura diversa si spectaculoasa. Imbinarea iscusita a peisajelor a creat o diversitate de ecosisteme si le-a inaltat la rang de monumente ale naturii, rezervatii peisagistice si monumente de arhitectura peisajera. Multe dintre ele au fost luate sub protectia statului prin Legea nr. 1538 - XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Conform prevederilor legii, monumentele naturii se clasifica in geologice si paleontologice (circa 86 de monumente, cele geologice fiind amplasate preponderent in partea de nord, raioanele Edinet, Balti, Soroca); hidrologice ( in numar de 31, cu o suprafata totala de 99,8 ha, includ si izvoare cu apa minerala si proprietati curative - in com. Harjauca (raionul Calarasi), com. Onitcani (raionul Criuleni), com. Bahmut (raionul Ungheni), orasul Cahul etc.); zoologice; botanice (teritorii luate sub protectie in scopul conservarii habitatelor unice si tipice ale speciilor de plante endemice, relicte, a arborilor seculari. Cele mai reprezentative sunt amplasate in preajma com. Caracusenii-Vechi (raionul Briceni), com. Cuhuresti (raionul Floresti), com. Harjauca si Sipoteni (raionul Calarasi), comuna Haraba din preajma or. Rabnita si altele. Cei mai reprezentativi arbori seculari sunt: Stejarul lui Stefan cel Mare din com. Cobalnea (raionul Soldanesti) care are varsta de cca. 600 de ani si un alt stejar al lui Stefan cel Mare din ocolul silvic Capriana (raionul Straseni). Pe teritoriul rezervatiei stiintifice "Padurea Domneasca" cresc cei mai multi stejari seculari; mixte (spatii in care se intalnesc elementele enumerate mai sus); specii de plante si animale rare ( 212 specii faunistice si 269 specii de plante rare).

[Gabriela.Lopotenco]

Cele mai impresionante monumente ale naturii din republica sunt: Pestera carstica "Emil Racovita". Langa satul Criva, raionul Briceni, se gaseste cea mai mare pestera carstica din republica -"Emil Racovita". Dupa lungime ea ocupa locul trei in Europa printre pesterile de ghips. A fost descoperita in anul 1959, dar cercetarile stiintifice sporadice au inceput in anul 1977. La moment sunt cunoscute si cartografiate circa 80 km de labirinturi si tuneluri, situate in 3-4 nivele. Tunelurile se largesc pe alocuri, formand sali mari. Remarcabile sunt "Sala celor o suta de metri", "Sala asteptarii" si "Soborul", care ating lungimi de cca. 60m, latimi de cca. 30m si inaltimi de pana la 11m. Plafoanele se sprijina pe coloane impresionante. In golurile carstice se afla peste 20 de lacuri, dintre care cele mai mari sunt: "Lacul Dacilor", "Lacul Verde", "O gura de apa". Ele ating in lungime - 8-15 m, in latime 5-10 m, avand adancimea medie - 2 m. Aerul din golurile carstice se presupune ca are proprietati curative. Aceasta eventuala calitate, insotita de frumusetea si specificul spatiului carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potentialului turistic al pesterii.

[Gabriela.Lopotenco]

onform informatiei Inspectoratului Ecologic de Stat o buna parte din monumentele naturii geologice si paleontologice la ora actuala servesc ca depozite neautorizate de deseuri. Intr-o stare deplorabila sunt "Recifele Branzeni" si "Defileul Burlanesti" din raionul Edinet, la care lipsesc panourile de avertisment, nu sunt stabilite zonele de protectie ale obiectelor si sunt poluate cu deseuri menajere si dejectii animaliere. Tabloul se repeta si la "Defileul Varatic", "Defileul Duruitoarea" si "Reciful Proscureni" din raionul Rascani, cat si "Aflorimentul Chetrosu" si "Rapa Zgurita" din raionul Drochia. Detinatorii acestor monumente au fost atentionati pentru a ameliora starea monumentelor naturii.

Pe teritoriul unor monumente ale naturii se desfasoara activitati economice intense care contravin obiectivului de conservare a acestora. O problema serioasa o constituie vararia amplasata in "Defileul Trinca" din raionul Briceni. Pe tot teritoriul "Defileului Trinca" se extrage piatra si se arde pentru var, folosindu-se in calitate de combustibil pacura si anvelopele uzate. Aceste activitati conduc la deteriorarea monumentului si la poluarea solului, subsolului, apelor subterane si de suprafata, precum si aerului atmosferic. Distrugerea monumentului are o influenta negativa directa asupra sanatatii localnicilor. In acest caz se incalca prevederile a trei legi: "Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat", "Legea privind zonele si fasiile de protectie a apelor raurilor si bazinelor de apa" si "Legea privind plata pentru poluarea mediului".

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Gabriela.Lopotenco]

Dupa toate aceste imagini fabuloase pot sa spun ca Moldova poate fi numita "Un colt de rai" e ne descrie prin localurile sfinte reprezentate!!!

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Gabriela.Lopotenco]

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Ana Hrapov]

Aducem mulţumiri membrilor care îşi aduc contribuţia la înnoirea paginilor cu noi poze , imagini,comunicări la temele forumului , dar este rugămintea de a semna denumirea obiectelor culturale sau istorico-geografice pentru a oferi un colorit mai real temelor. Ex cetatea Sorocii , mănăstirea Hîncu , etc.

[andriananovac]

[andriananovac]

• În ajun de Craciun, oamenii îşi iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuţia în gospodărie.
• Femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase şi bogate.
• Gospodarii, în ajunul Craciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Cu o zi înainte de Craciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărâţe şi dat ca hrană turmei, să sporească.
• La Craciun pâinea se aşează pe masă, să vină belşugul, şi tot în acelaşi scop, sub faţa de masă se pune pleavă de grâu.
• În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină“ - Iisus şi 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Când primul om intrat în casă de Craciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
• În ajun de Craciun sunt puse în tuspatru colţurile de mese căţei de usturoi şi seminţe de mere, ce apără de deochi şi farmece.
• În ajun de Craciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• În noaptea de Ajun se face priveghi, iar pe masă este aşezat un colac cu un cuţit înfipt în el.
• Masa pusă în ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.
• Din ajunul Craciunului până la Bobotează, casa e măturată de la prag spre răsărit şi nu din fundul locuinţei spre prag, ca să vină peţitori la fata de măritat. Fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.
• Ca să-şi viseze ursitul, fata va posti toată ziua de ajun, iar prima îmbucătură de seară s-o pună la brâu; când se culcă, întinde brâul pe jos şi face trei mătănii peste el. Aşa îşi va afla ursitul.

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Marina Niculeac]

[img][/img]

[Vlad Hrapov]

[andriananovac]

[andriananovac]

[andriananovac]

[andriananovac]

[andriananovac]

[Continut sponsorizat]