Teme de instruire in clasa a VIII
3 participanți
Pagina 1 din 1
Teme de instruire in clasa a VIII
Teme de instruire in clasa a VIII-a
Procese de modelare a reliefului .Procesele endogene.
Vulcanii noroiosi
Procese de modelare a reliefului .Procesele endogene.
Vulcanii noroiosi
Ultima editare efectuata de catre Ana Hrapov in 21/10/2010, 21:56, editata de 3 ori
Re: Teme de instruire in clasa a VIII
Expuneti-va parerea .Ar fi posibil ca peste poate chiar sute de ani pe aceste locuri sa urmeze niste vulcani cu lava magmatica? Argumentati-va parerea.
Re: Teme de instruire in clasa a VIII
D-mna Ana este un video foarte captivant si interesant pentru noi elevii cl.aVIII-a! FOARTE SUPERB!!!
Gabriela.Lopotenco- membru profesoral
- Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 27
Localizare : Moldova.Balti
Foarte interesant
foarte interesant D-mna Ana este exact despre ce invatam noi
Gabriela.Lopotenco- membru profesoral
- Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 27
Localizare : Moldova.Balti
andriananovac- membru profesoral
- Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 27
Localizare : Balti
Re: Teme de instruire in clasa a VIII
Andriana ești bravo!!! Ciar daca tehnica ne-a dat de gol in timpul lecției , ai reușit să postezi filmulețul aici pentru a-l viziona și alți colegi , care sunt curioși să vadă cum se manifestă vulcanii noroioși.
Să discutăm despre clima în Republica Moldova
Pe teritoriul republicii circulatia atmosferica a aerului se caracterizeaza prin preponderenta maselor de aer cald, iar in anumite perioade si umed, ce vin de la Vest, dinspre Oceanul Atlantic. Periodic pe teritoriul Moldovei se deplaseaza si alte mase de aer: aerul cald si umed dinspre Marea Mediterana care aduce ploi abundente; aerul uscat, temperat continental, din estul si sud-estul Cimpiei Europei de Est conditioneaza arsita si seceta; invazia aerului arctic provoaca schimbarea brusca a vremii si scaderea temperaturii.
Temperatura medie anuala a aerului pe intregul teritoriu al republicii are valori pozitive. Ea oscileaza de la +7,5°C la nord (Briceni) pina la +10°C la sud (Cahul).
Teritoriul Moldovei face parte din zona cu umiditate insuficienta. Cantitatea medie anuala de precipitatii constituie 400— 550 mm, care cad de Ia 550 mm la nord-vest pina la 400 la sud-est si sud.
Iarna incepe odata cu invazia maselor de aer rece dinspre nord-est si est, care duc la scaderea temperaturii. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -5°C la nordul republicii (Briceni) si de -3°C la sud (Cahul). in anumiti ani, cind masele arctice de aer se mentin timp mai indelungat deasupra teritoriului, in republica se inregistreaza cele mai joase temperaturi: -30 -36°C.
Primavara circulatia estica a maselor de aer, caracteristica pentru lunile de iarna, se substituie treptat prin circulatie vestica, iar odata cu aceasta pe teritoriul republicii patrund cicloanele. Sporeste radiatia solara, se stabilesc temperaturi diurne pozitive, care, zi de zi cresc. Timpul este instabil, determinat de invazia aerului arctic rece, care aduce dupa sine ingheturile de primavara.
Vara este insorita, calduroasa si secetoasa. Radiatia solara atinge cote maxime. Valorile medii ale temperaturii lunii iulie sunt +19,5°C (Briceni) si +22°C (Cahul). Uneori dinspre sud patrund mase de aer tropicale, care aduc vreme secetoasa si calduroasa cu temperaturi de pina la 30 – 35°C.
Toamna prima ei jumatate, se caracterizeaza printr-un timp linistit, insorit si cald. Treptat, in a doua jumatate, se inteteste patrunderea maselor de aer rece din nord-est si din est, ceea ce determina scaderea temperaturii aerului.
Resursele de apa sunt de circa 6-7 mlrd m3 anual. Din ele circa 85% revin apelor de suprafata si 15% apelor subterane. Apele de suprafata sunt reprezentate in cea mai mare parte de apele riurilor Nistru si Prut o pondere mai mica revenind altor riuri si lacurilor. Volumul anual de apa consumata este in medie de 1,2 mlrd m3.
Temperatura medie anuala a aerului pe intregul teritoriu al republicii are valori pozitive. Ea oscileaza de la +7,5°C la nord (Briceni) pina la +10°C la sud (Cahul).
Teritoriul Moldovei face parte din zona cu umiditate insuficienta. Cantitatea medie anuala de precipitatii constituie 400— 550 mm, care cad de Ia 550 mm la nord-vest pina la 400 la sud-est si sud.
Iarna incepe odata cu invazia maselor de aer rece dinspre nord-est si est, care duc la scaderea temperaturii. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -5°C la nordul republicii (Briceni) si de -3°C la sud (Cahul). in anumiti ani, cind masele arctice de aer se mentin timp mai indelungat deasupra teritoriului, in republica se inregistreaza cele mai joase temperaturi: -30 -36°C.
Primavara circulatia estica a maselor de aer, caracteristica pentru lunile de iarna, se substituie treptat prin circulatie vestica, iar odata cu aceasta pe teritoriul republicii patrund cicloanele. Sporeste radiatia solara, se stabilesc temperaturi diurne pozitive, care, zi de zi cresc. Timpul este instabil, determinat de invazia aerului arctic rece, care aduce dupa sine ingheturile de primavara.
Vara este insorita, calduroasa si secetoasa. Radiatia solara atinge cote maxime. Valorile medii ale temperaturii lunii iulie sunt +19,5°C (Briceni) si +22°C (Cahul). Uneori dinspre sud patrund mase de aer tropicale, care aduc vreme secetoasa si calduroasa cu temperaturi de pina la 30 – 35°C.
Toamna prima ei jumatate, se caracterizeaza printr-un timp linistit, insorit si cald. Treptat, in a doua jumatate, se inteteste patrunderea maselor de aer rece din nord-est si din est, ceea ce determina scaderea temperaturii aerului.
Resursele de apa sunt de circa 6-7 mlrd m3 anual. Din ele circa 85% revin apelor de suprafata si 15% apelor subterane. Apele de suprafata sunt reprezentate in cea mai mare parte de apele riurilor Nistru si Prut o pondere mai mica revenind altor riuri si lacurilor. Volumul anual de apa consumata este in medie de 1,2 mlrd m3.
Denumiri geografice pentru clasa a VIII
Denumiri geografice
Puncte extreme: Giurgiuleşti, Naslavcea , Criva, Palanca.
Podişuri: Moldovei de Nord, Podoliei, Nistrului, Codrilor.
Coline: Tigheciului, Ciulucurilor.
Dealuri: Bălăneşti, Veveriţa, Măgura, Vădeni, Rediul, Rădoaia, Lărguţa.
Câmpii: Bălţilor, Prutului de Mijloc, Prutului Inferior, Nistrului Inferior, Moldovei de Sud.
Rîuri: Dunărea, Prut, Nistru, Răut, Cogîlnic, Bîc, Botna, Ialpug, Camenca, Ichel.
Lacuri naturale: Beleu, Manta, Cahul, Dracele, Foltane, Bîc (Sălaş), Nistrul Vechi;
Lacuri de acumulare:Dubăsari, Costeşti-Stînca, Ialoveni, Ghidighici, Cuciurgan.
Rezervaţii ştiinţifice: ,,Codrii”, ,,Plaiul Fagului”, ,,Pădurea Domnească”, ,,Prutul de Jos”, ,,Iagorlîc”.
Puncte extreme: Giurgiuleşti, Naslavcea , Criva, Palanca.
Podişuri: Moldovei de Nord, Podoliei, Nistrului, Codrilor.
Coline: Tigheciului, Ciulucurilor.
Dealuri: Bălăneşti, Veveriţa, Măgura, Vădeni, Rediul, Rădoaia, Lărguţa.
Câmpii: Bălţilor, Prutului de Mijloc, Prutului Inferior, Nistrului Inferior, Moldovei de Sud.
Rîuri: Dunărea, Prut, Nistru, Răut, Cogîlnic, Bîc, Botna, Ialpug, Camenca, Ichel.
Lacuri naturale: Beleu, Manta, Cahul, Dracele, Foltane, Bîc (Sălaş), Nistrul Vechi;
Lacuri de acumulare:Dubăsari, Costeşti-Stînca, Ialoveni, Ghidighici, Cuciurgan.
Rezervaţii ştiinţifice: ,,Codrii”, ,,Plaiul Fagului”, ,,Pădurea Domnească”, ,,Prutul de Jos”, ,,Iagorlîc”.
Tema practică nr.1 pentru acasă
Dragi elevi, cunoștințele și abilitățile acumulate în cadrul orelor de geografie trebuie mereu consolidate, aplicate în practică. Vă propun să realizați pentru portofoliu la GEOGRAFIE următoarea sarcină -
1. Construiește (pe foaie A4 ) ROZA VÎNTURILOR pentru punctul observărilor meteorologice din orașul Cahul în baza datelor propuse (datele le vei indica , în condiția sarcinii introducîndu-le în tabel).
Direcția si ponderea vînturilor %
Nord-21%
Sud -13%
Vest -6%
Est - 7 %
Nord-Vest -10%
Nord - Est -8%
Sud - Vest 7%
Sud-Est-10 %
Frecvența calmului atmosferic din numărul total al observărilor-18 %
Scara 2 mm - 1%
1. Construiește (pe foaie A4 ) ROZA VÎNTURILOR pentru punctul observărilor meteorologice din orașul Cahul în baza datelor propuse (datele le vei indica , în condiția sarcinii introducîndu-le în tabel).
Direcția si ponderea vînturilor %
Nord-21%
Sud -13%
Vest -6%
Est - 7 %
Nord-Vest -10%
Nord - Est -8%
Sud - Vest 7%
Sud-Est-10 %
Frecvența calmului atmosferic din numărul total al observărilor-18 %
Scara 2 mm - 1%
Tema practică nr. 2 pentru acasă Construirea unei climograme
Construiește climograma orașului Bălți pe o foaie A4 în baza datelor propuse mai jos:
Tabel nr.1 Valorile lunare ale temperaturilor și cantităților de precipitații , la stația meteorologică din or. Bălți.
Luna | I | II | II | IV | V | VI | VII | VIII | IX | X | XI | XII |
Temperatura medie | -4,1 | -2,6 | 1,8 | 9,8 | 15,6 | 19,1 | 20,5 | 19,8 | 15,2 | 9,0 | 3,8 | -0,9 |
Cantitatea de precipitații | 29 | 29 | 26 | 42 | 53 | 67 | 72 | 47 | 36 | 32 | 39 | 28 |
Respectă regulile de oformare a lucrării
1.Indică denumirea lucrării,
2.Construiește un tablel în care vei indica valorile cantităților precipitațiilor lunare și temperaturile medii lunare.
3. Construiește climograma
4.Nu uita să indici pe climogramă și cantitatea anuală de precipitații și temperatura medie anuală.
SUCCESE!!!
Subiecte similare
» Teme de instruire in clasa a V si a X
» Teme de instruire pentru clasa a XII
» Teme de instruire pentru clasa a VI-a
» TEME DE INSTRUIRE PENTRU CL. a VII-a
» PRINCIPALELE DENUMIRI GEOGRAFICE ȘI TERMENI GEOGRAFICi PROPUSE DE CURRICULUMUL ȘCOLAR PENTRU CLASELE A V-XII-A
» Teme de instruire pentru clasa a XII
» Teme de instruire pentru clasa a VI-a
» TEME DE INSTRUIRE PENTRU CL. a VII-a
» PRINCIPALELE DENUMIRI GEOGRAFICE ȘI TERMENI GEOGRAFICi PROPUSE DE CURRICULUMUL ȘCOLAR PENTRU CLASELE A V-XII-A
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|